Mai întâi studentă, apoi a urmat ciclul II şi
III, a continuat în calitate de cadru didactic, din 2010 – şefa Catedrei de
Jurnalism, iar din mai 2012 este decan
Este autoarea a 6 cărţi din domeniul
jurnalismului, a peste 60 de materiale ştiinţifice, coautoarea a mai multor
studii şi proiecte ce ţin de etica şi deontologia mass-media, este membră
a Consiliului de Presă şi, deja, al doila an este expert al fundaţiei SOROS pe
proiectele mediatice.
Dar pe lângă profesionalism, găsim în această
personalitate şi un om deosebit. Dragostea, atenţia, gingăşia, susţinerea şi
răbdarea pe care o are faţă de studenţi a adus-o în postura de „mamă” a
viitorilor jurnalişti.
Cum să nu ne mândrim cu aşa oameni talentaţi şi
deosebiţi?
Doamna Stepanov, ce puteţi să ne spuneţi despre
satul natal?
Cel
mai frumos loc din lume este Ciuciuleniul. Un sat mare de răzeşi din inima
codrului, cu grai şi tradiţii de nuntă deosebite, cu poziţionarea strictă la
masă: femeile-n dreapta, bărbaţii în stânga. Ţin foarte mult la acel loc, chiar
dacă satul aparţine acum raionului Hânceşti, eu oricum mă simt nisporeneancă. Mi-s
dragi oamenii de acolo, fiindcă sunt deosebiţi şi talentaţi. Părinţii mei sunt
din Ciuciuleni, dar pentru mine tot raionul Nisporeni este baştina mea – acolo mă
simţ întotdeauna acasă.
De unde aveţi dragostea faţă de
jurnalism?
Eu provin dintr-o
familie care nu a avut tangente cu jurnalismul. Această dragoste a apărut, întâi
de toate, fiindcă îmi plăcea literatura, limba română şi citeam foarte mult.
Plus la aceasta eram o fire foarte activă şi probabil calităţile m-au orientat
spre acest domeniu. Dar dragostea de jurnalist ca şi meserie am prins-o de la
pământeanca mea Zinaida Izbaş. Dumneaei avea emisiunea pentru copii „Licurici”
şi venea de multe ori în tabăra de vară sau la şcoală şi datorită acestei
persoane am prins drag faţă de jurnalism.
Cum aţi ajuns să activaţi la Facultatea de Jurnalism
şi Ştiinţe ale Comunicării?
Am depus actele
necesare, numai că diferenţa de ce este acum şi ceea ce era atunci este foarte
mare. Pentru ca să fii admis la această facultate trebuia să ai colaborări cu
publicaţiile periodice. Astfel având în dosar multe materiale am fost admisă.
Aşa s-a întâmplat că am reuşit să fac aici şi studiile de doctorat. Iar după
acesta nu m-am despărţit de facultate, fiindcă am rămas să predau studenţilor.
Aţi lucrat în presă. Cum a fost debutul
dumneavoastră în acest domeniu?
Eu nu am întâlnit
mari dificultăţi, fiindcă am continuat în acel colectiv unde am făcut practica.
Îmi erau cunoscute toate aspectele, ştiam ce înseamnă Nisporeni, ce reprezintă
satele din raion, cum sunt oamenii de acolo.
Am colaborat cu
ziarul raional din Nisporeni, pe atunci Patriotul Sovietic, după care Crai Nou,
iar după aceasta şi-a schimbat denumirea în Gazeta de Vest. Am mai colaborat cu
Scânteia Leninistă, Tânărul Leninist – pentru că îmi plăcea să scriu şi
devenise o dreprindere pentru mine.
Ştim că în 2000 aţi obţinut titlul de Doctor în
Ştiinţe Politice, de fapt, eraţi prima femeie din RM care deţinea acest titlu,
din 2010 – funcţia de şef de catedră şi recent cea de decan al facultăţii. Ce
funcţii sau titluri vă mai propuneţi „să adunaţi” în colecţia dvs?
Niciodată nu
mi-am propus să colecţionez titluri şi nu am aspirat să am funcţii, fiindcă
mama mea a fost o persoană care a deţinut funcţii de conducere în viaţa ei şi
era mai mult la serviciu decât acasă. Şi lucrul de acasă trebuia să-l fac
împreună cu sora mai mică. De multe ori mă gândeam că dacă mama mea nu ar fi
şef eu aş avea mai mult timp liber. Şi am zis că niciodată nu am să fiu şef,
mi-am zis c-o să lucrez modest pentru ca să acord mai multă atenţie familiei.
Dar aşa s-a întâmplat că realitatea m-a contrazis, fiindcă nu depinde doar de
om , dar şi de anturaj, de situaţie şi, chiar, de felul cum îţi este soarta.
După aceşti 16 ani de activitate la FJŞC , ce doriţi să schimbaţi
pe plan profesional?
Ca şi cadru
didactic aş dori să am timp să cercetez tot ce ţine de evoluţia şi
tehnologizarea mass-media, astfel încât să aduc informaţie utilă şi actuală
studenţilor. Iar dacă vorbim, nemijlocit, de facultate, atunci aş vrea să
fortificăm segmentul jurnalismului, anume din perspectiva calităţii formării profesionale,
adică să îmbunătăţim baza tehnico-materială pentru jurnaismul audio-vizual.
Care este relaţia dvs cu studenţii?
Diferită. La anul
I am o tactică şi până la anul III ea se schimbă. După părerea mea această
tactică lucrează şi este eficientă. La anul I intru în auditoriu şi le spun:
noi suntem parteneri ai unui proces, iar parteneriatul presupune îndatoriri şi
obligaţii şi, chiar, insist asupra respectării unui set de regului, fiindcă copilul
când nimereşte într-un mediu nou trebui organizat. Deja, cu cei din anul II mai lejer, iar cu studenţii de la anul
III suntem chiar pe picior de egal. Întotdeauna mă strădui să înţeleg
studenţii, să le fiu un prieten...
La rândul meu, fiind studentă la această
facultate, sunt direct implicată în viaţa acestei instituţii şi, de multe ori,
noi – studenţii vă numim „mama facultăţii”. Ce părere aveţi despre acest
calificativ?
Ma emoţionat
aceasta şi mă bucur că studenţii gândesc aşa, fiindcă o mamă n-o să facă nimic
care să dăuneze cumva copiilor săi şi ei au observat aceasta. Mie, pur şi
simplu, mi-s dragi studenţii. La orice acţiune a mea mă gândesc care va fi
impactul şi apoi eu ţin atât de mut la această facultate, fiindcă aici am
crescut, aici m-am format, m-am maturizat şi îmbătrânesc. Ea este casa mea.
Dacă studenţii mi-au dat acest calificativ chiar sunt fericită!
Dacă ar fi să apreciati jurnalismul din RM, ce
notă i-aţi atribui?
Nu aş putea să
notez exact jurnalismul de la noi, dar aş putea spune cu certitudine că presa
locală este mult mai obiectivă decât cea naţională. Eu şi studenţilor le spun -
acolo, la presa locală se face adevărata şcoală, acolo se învaţă omenia, acolo
este mult mai complicat să lucrezi ştiindu-i pe toţi şi să faci calitate.
Astăzi în jurnalism nu mai este pulsul zilei, nu mai sunt în prim-plan
problemele reale, ci distracţia. Eu consider că un
bun jurnaist nu este acel care din nimic face senzaţie, un bun jurnalist este
acel care, indiferent de situaţie, pune în prim plan dimensiunea umană.
Ce mesaj aveti pentru cei care vor să-şi facă studiile
la FJŞC ?
Dacă au abilităţi
de a scrie, dacă simt drag pentru cuvânt, pentru omul şi lumea din jur, dacă au
curaj şi obiectivitate, dacă au toate aceste valori – să vină la facultatea
noastră! Aici nu numai că se studiază, dar se fortifică personalitatea şi
verticalitatea studentului.
Aurella DUBAC.
